”Identitatea. Masca oficială a fiecăruia.”
Am mai scris despre asta aici.
Raspunsul e mai simplu decat te astepti: atitudinea personala.
Modul in care te raportezi la ceea ce se intampla, modul in care te atasezi de rezultatul actiunilor tale.
Nimic si nimeni nu are puterea sa TE faca sa te simti intr-un fel sau altul.
Esti singurul/a care ofera putere celor din jur pentru a te atinge intr-un fel sau altul.
Ceea ce simti este perceptia pe care o ai TU asupra intamplarilor, cuvintelor, asupra celorlalti.
Ceea ce vezi tu este trecut prin propriul tau filtru. Daca eu iti voi spune cat de frumos e cerul, cand vei privi in sus vei vedea prin ochii tai, prin propria ta perceptie despre frumos.
Puterea pe care o acorzi evenimentelor si celor care le creeaza, este A TA.
De tine depinde daca o vei lasa pe mainile altora sau daca ti-o vei asuma.
Orice om cu care intri in contact va incerca sa iti arate ceva, sa iti comunice ceva, sa iti ceara ceva. E absolut normal. Intrebarea este: cat poti sa vezi din ceea ce ITI arata si cat din ceea ce vezi este propria ta parere despre ceea ce iti arata?
Intr-un interviu, Jason Silva a spus:” Nu suntem ceea ce credem ca suntem si nici ceea ce cred ceilalti ca suntem. Suntem ceea ce credem ca ceilalti cred despre noi.”
Suna incalcit, stiu. Dar hai sa analizam putin:
”Nu suntem ceea ce credem ca suntem.”
Ce opinie ai tu despre tine? Ce stii despre tine? Este demonstrat prin studii psihologice ca una dintre cele mai grele intrebari pe care le poti adresa unui om este : Cine esti? Nu ce profesie ai, nu ce statut ai, nu ce detii. CINE ESTI? Tu, in interiorul tau. Marea majoritate nu poate sa raspunda decat cu ”sunt mama lui…sunt profesor (de exemplu), sunt sotia lui…., sunt sportiv, sunt investitor, etc.”
Dar intri putin in sufletul tau sa vezi cine esti tu cand te ”dezbraci” de toate aceste titulaturi?
”Nu suntem ceea ce cred ceilalti despre noi.”
Ce vad altii in tine, este ceea ce vor sa vada, ceea ce cauta. Nu poti sa te raportezi la opinia altuia despre sufletul tau, pentru ca in interiorul tau nu poate sa patrunda altcineva decat tu. Oricat ai fi de deschis, parerea pe care si-o creeaza altii despre tine depinde in principal de perceptia lor. Nu e adevar. E o distorsionare a adevaratului tau eu prin prisma experientei fiecaruia.
”Suntem ceea ce credem ca ceilalti cred despre noi.”
Aici este cea mai mare lectie de fapt.
Dar cine decide care este normalitatea? Care parte din sufletul tau a decis ca este normal sa fii intr-un fel sau altul?
Sterge tot cu buretele acum. Vizualizeaza toate acele puncte de bifat pe o tabla neagra ca la scoala.
Ai reusit? Acum sterge tot! Nu lasa nimic.
Scrie numele tau si scrie mare intrebarea CINE SUNT EU?
Ia-ti timp sa umpli aceasta tabla cu ceea ce simti ca esti si nu cu ceea ce ai fost educat sa fii.
Poate la inceput vei scrie un rand.Poate peste doua zile vei mai adauga un rand, sau vei sterge tot si o vei lua de la capat.
E un proces care cere timp. Autocunoasterea nu este ca atunci cand citesti o fisa a postului. Mai degraba, e un proces de creare a acestei fise.
Gandeste-te bine. Acorda-ti timp.
Rolul pe care il ai in aceasta viata depinde de asta. E menirea ta sa iti faci datoria fata de tine. Si ca sa faci asta, e necesar sa stii intai ce nevoi ai, ce resurse ai si pe ce cai vei obtine rezultatele.
Puterea ta este personala. Nu o iei de la altii. Si nici nu e cazul sa o oferi altora.
Pentru ca atunci cand simti ca TE supara ceva, acel ceva iti foloseste puterea pe care TU, de buna voie, ai cedat-o.
Recastiga-ti controlul asupra vietii prin a-ti recastiga puterea personala.
Vreau sa stii ca nu esti singur/a in incercarile pe care viata ti le aduce. Suntem la fel. Cu totii traim aceleasi emotii. Daca simti ca ai nevoie de un umar de sprijin, ma poti contacta oricand aici, pe blog sau pe FB: Babyloniazen.
Impreuna gasim calea.